Exact în acest moment, în acest loc, citind aceste cuvinte (deja ai citit 15 cuvinte fără ca mintea ta să fi conștientizat acest lucru, motiv pentru care te felicit pentru răbdare) ai reușit să te încadrezi în categoria persoanelor care, fie doresc să afle detalii despre viitorul lor profesional, fie doresc să facă o comparație între viața de medic sau medicinist și drumul diferit pe care aceștia au apucat-o. Țin să îți reamintesc că indiferent de decizia ta, în calitate de student la medicină, îți apreciez eforturile, te voi încuraja să îți urmezi visele și te voi lăuda pentru OMUL care se găsește în interiorul tău și la care ai adăugat cărămidă cu cărămidă pentru a obține construcția fantastică a personalității tale. Mai mult decât atât, țin să menționez că, breasla din care facem parte nu ar putea supraviețui fără un bucătar excelent, fără un frizer cu pedanță, fără un instalator sau Doamne ferește, fără un avocat (ba chiar nu ar supraviețui fără un gropar sau un șofer de dric – sună morbid, dar acesta este purul adevăr). Cum aș putea să îmi petrec seara fără să privesc un meci de fotbal după o lungă sesiune de studiu? Noroc că există fotbaliști! Cum aș reuși să îmi igienizez cavitatea bucală fără apa care curge corect prin conductele montate de un instalator iscusit? Aș putea oare să îmi construiesc singur clinica la care visez fără să apelez la un arhitect?
Dacă ar fi să adaug sub formă de întrebări toate meseriile la care mă gândesc dar și pe cele la care nu m-am gândit încă, deja ai fi în punctul în care ai părăsi această pagină și nu te-ai mai întoarce pentru o bună bucată de timp. Desigur, rolul meu de scriitor se traduce prin capacitatea de a te fermeca să mai citești încă un cuvânt. Faptul că te-am reținut până în acest moment (minute în care deja ai fi putut da scroll fără un scop anume pe o rețea de socializare) pentru mine reflectă curiozitatea ta, poate pasiunea (deși știu prea bine că te uiți la numărul de pagini pe care le ai de parcurs când te apuci de citit sau învățat) sau poate chiar dorința ta de a afla care este scopul acestui nou articol. Vreau să te asigur că, mai presus de meseria pe care o exerciți în prezent, sau de facultatea la care îți desfășori activitatea, un medic sau un student medicinist va aprecia cu toată considerația drumul pe care l-ai ales. Faptul că nu toți devenim medici se încadrează în normalitatea vieții, lucru pe care noi îl respectăm și îl apreciem cu bunăcredință. Există o concepție împământenită prin care medicina este arta artelor și meseria meseriilor, locul suprem pe axa destinului și treapta cea mai înaltă a societății. Dați-mi voie să rămân modest și să denigrez această afirmație. Gândirea negativă prin autoscăldare în sucul supremației, al trufiei și al vanității se nasc din ”chinul” celor 6 ani de facultate. Atitudinea de curcan bombat de la prea mult inspir și cu două orificii narinare situate pe vârful coloanei din Târgu Jiu, nu aduce cu sine definiția reală a personalității noastre. Oferă-mi posibilitatea, drag cititor, să menționez că, un astfel de medic sau student în pricină cu plămâni fuduli (cu ”aere” specifice pentru astfel de organe) reprezintă de fapt coada umanității și degetul mic al caracterului unui HOMO SAPIENS SAPIENS. Ba mai mult, indiferent de anii de studiu pe care îi ai și de pregătirea pe care o dezvolți (făcută cu conștiinciozitate și seriozitate), meseria pe care ai ales-o (de cofetar, de pilot, de controlor) reprezintă pentru umanitate supraviețuirea speciei. Te încurajez astfel să arunci la gunoi momentele în care ai fost pus în situația să te simți inferior față de un medic sau față de oricare altă persoană cu ”vezi Doamne, studii superioare” (omenește vorbind). Cu mâna pe suflet, te asigur, că un doctor cu conștiință, caracter și respect pentru umanitate te va trata de la egal la egal pentru că însăși iubirea față de semeni definește în realitate meseria pe care o exercităm.
Punctul în care vreau să ajung, ești chiar tu. În acest moment, ai din partea mea o nouă apreciere pentru efortul de a sta să citești. Chiar dacă tentația de a a vedea cine ți-a apreciat postarea sau care este numărul total de vizualizări al poveștii tale de pe Instagram este una de neținut în frâu, faptul că te afli în continuare, aici, cu mine, îmi transmite o energie pozitivă din partea ta și o conexiune inegalabilă. Vreau să știi, că acest blog al studenților mediciniști pe care tocmai poposești, nu este doar un loc al mediciniștilor și al doritorilor de medicină. Gândurile pe care le creionez împreună cu colegii mei sunt destinate întregii lumi, de la bunici hazlii, la părinți îngrijorați și până la nepoți și copii aflați în pragul marii decizii din viața lor: și acum, ce fac cu viața mea?!
Alături de o echipă minunată, încerc să schițez viitorul oricărui liceean și să redau în fața întregului colectiv al studențimii românești, fața adevărată a mediciniștilor și modul în care, prin ceea ce compunem, adăugăm viselor un strop de speranță. Blogul de mediciniști nu este numai despre pregătirea în vederea admiterii la medicină, ci despre modul în care experința pe care am acumulat-o de-a lungul timpului ajută tinerii de zi cu zi. Fiecare articol pornește de la respectul pentru viața umană și pentru meserie. Rolul nostru este de a demonstra că medicina este arta egalității, a iubirii și a prețuirii valorilor umane. În calitate de scriitor pe acest blog, cel puțin pentru această mână de oameni care formează mica noastră echipă, aș avea curajul să garantez că vor trata pacientul așa cum Hipocrate a lăsat cu limbă de moarte.
”Să garantezi în ziua de astăzi pentru cineva reprezintă o mare dovadă de curaj și de nebunie în aceeași măsură”
Iată pe ce mă bazez, spunând acestea:
Diana: ”Nu știu să pictez decât cu ajutorul șabloanelor marca painting by numbers, motiv pentru care apreciez foarte mult pictorii! Mai mult decât atât, habar nu am să prepar un ecler. Cred că e mișto să fii bucătar!”
Radu: ”Nu știu să cânt la niciun instrument muzical! Oamenii aceștia chiar sunt talentați. Toată admirația pentru muzicieni!”
Sorana: ”Nu sunt talentată la sporturile care presupun îndemânare. Apreciez enorm sportivii de performanță!”
Andreea: ”Nu știu să înot! Cred că e dificil să fii înotător, darămite antrenor?!”
Andi: ”Nu am habar să compun muzică. Compozitorii sunt extraordinari!”
Miruna: ”Nu știu să tricotez!”
În acest caz, debate-ul este unul cu două trimiteri: fie croitorul se ocupă cu arta tricotajului (lucra pe care eu personal, nu îl știu) fie Miruna dorește să fie devină bunică în viitorul îndepărtat. Cert este că prietena noastră are un respect deosebit pentru ambele categorii!
Anda: ”Mi-ar plăcea să conduc dar nu am permis. Apreciez instructorii auto! Fără ei visul meu nu ar avea cum să devină realitate!
Eu, ”marele talent nedescoperit” al literaturii românești: ”Nu știu să vopsesc! Chiar aș vrea să invăț să fac acest lucru la un nivel decent. De curând m-am gândit să îmi schimb culoarea camerei și se pare că tot portocaliu va rămâne. Tot respectul pentru vopsitori!”
Apelând la o parte din colegii mei (pe care îi îmbrățișez cu drag) pentru a cunoaște propria lor listă cu ”Nu știu”, Denisa a răspuns astfel:
”Știu să fac cafea!”
Cu toate acestea a recunoscut că nu știe să facă ouă ochiuri. Sigur apreciază culegătorii de cafea și producătorii de tigăi!
O sa închei această confesiune cu o nouă felicitare pentru efortul tău de a sta până la sfârșit și de a cunoaște puțin din neajunsurile pe care le avem și pe care cu toții le apreciem la cei care jonglează cu ele într-un mod atât de fascinant. Citind articolele noastre, ne prezinți fără să vrei dovada faptului că ești interesat de valorile umane. Renunțând la câteva minute din rutina ta zilnică pentru a-ți îmbogăți personalitatea, spune multe despre caracterul tău. Nu uita că alegerea pe care ai facut-o în viață este cea mai potrivită pentru tine în măsura în care ai gândit decizia cu inima și mai puțin cu creierul. Dacă însă te afli în pragul unei alegeri importante, aici vei găsi doar oameni care gândesc de ani de zile cu sufletul și care te vor ajuta să alegi drumul pe care îl meriți cu adevărat. Cu considerație, dacă ar fi să îți propunem o întâlnire într-o perioadă ca aceasta în care ai nevoie de un sfat sau de un mic detaliu care s-ar putea să îți schimbe viața, ai fi dispus să intri într-o conversație cu noi?
Apropo, nu uitați că peste două zile sunt sărbătorit! Aștept felicitări din partea voastră dacă doriți să vă ocrotesc patria în continuare! Glumesc! Cu mult drag și amuzament, Andrei Urîtu, an V, MD, UMFVBT!
Lasă un răspuns