Copilul care te leagă de trecut privește speriat spre viitor. O sumedenie de amintiri și o stranie senzație te cutremură când gândul despărțirii te străfulgeră. Sunt doisprezece ani și încă câțiva în care locul în care ai crescut te-a îmbrățișat cu căldură și ți-a oferit momente, amintiri, povești, reușite, eșecuri, prietenii, iubire, tristețe, speranță. Vei fi mereu conectat cu locul tău, indiferent unde te va arunca viața în vâltoarea ei măreață. Lucrurile se schimbă, evoluează, copilul de care atât de prețios te-ai agățat toți acești ani, crește. În fața ta stă nimic altceva decât o pădure deasă numită viața.
Se spune că prezentul este tot ce contează, însă ne facem atâtea griji pentru viitor, încă privim cu nesiguranță spre trecut.
Viitori studenți, write your own story.
Ați trecut cu bine de o sumedenie de teste, de un examen numit Bacalaureat care fie vorba între noi, e doar o constatare a faptului că voi ați reușit să treceți de un sistem în care trei probe v-au definit o notă. Fie că ai țintit cât mai sus, fie că nota ta a fost doar mulțumitoare pentru tine, ai reușit. Acesta vă e trecutul. Luați cu voi pe mai departe bagajul cu amintiri și pășiți curajoși mai departe.
Prezentul stă în fața voastră. Admiterea este singurul pas pe care trebuie să-l faceți pentru a putea începe să vă scrieți povestea. Nu plecați însă cu ideea ca e povestea perfectă, basmele fiind însuși perfecte prezentând o alternativă a realității. Facultatea e locul unde vă veți descoperi pe voi ca oameni, fara ca nimeni altcineva să vă poată spună cine sunteți cu adevărat. Este visul la care mulți dintre voi ați visat încă de mulți ani de zile. Ești pregătit să reușești? (Dacă ai răspuns în sinea ta cu da, nimic altceva nu mai conteaza. Crede în tine.)
Cu scuzele de rigoare pentru mica escapadă filozofică de adineauri, continui cu niște sfaturi pe care le consider importante înainte de marele examen de admitere.
- Odihnește-te : paradoxal poate cu perioada agitată în care trebuie non-stop să rezolvi grile și să repeți materia, hazardul e foarte ușor să îți apară. Personal am avut multe momente în care simțeam efectiv că cedez. În acele momente am luat sfatul profesoarei mele de chimie care într-unul dintre aceste momente mi-a răspuns calm: nu mai fă nimic în ziua asta, ieși afară, plimbă-te. Și asta am făcut. A doua zi, aveam cu totul o altă perspectivă asupra modului cum trebuie să abordez problema. Suntem oameni, nu roboți.
- Muncește : cu cap. Lucrează în modul cel mai eficient ție fără a da exces de zel, admiterea este o cursă lungă, nu un sprint. În punctul acesta deja trebuie să stăpânești materia și doar să repeți. Fii eficient, nu rapid.
- Nu-ți fie frică : frica de eșec e o frică normală. Este o frică pe care ne-am însușit-o într-un sistem în care era foarte rău dacă nu luai note bune, dacă nu câștigai sau mai știu eu ce. Nu lăsa frica să pună stăpânire pe tine și să-ți consume energia.
- Repetă : repetiția a fost demonstrată ca fiind una dintre cele mai bune metode de învățare pe termen lung. Just keep on going.
- Crede. Crede în ce știe inima ta că se poate încrede.
Poate prin anumite locuri clișeic, acest articol nu are menirea de a te ajuta ca printr-un mod spectaculos să reușești. Acest lucru doar tu îl poți face. Doar tu poți privi mai apoi spre viitor și să strigi: “Mamă, tata, am reușit!”. Abia mai apoi poți începe să te gândești la cum va fi viața ta de student la medicină. Până atunci, îți urez multă baftă, pumnii strânși și mult curaj!
Dacă ai nevoie de noi, cu un sfat, cu orice, dacă ai nevoie de cineva care să-ți arate că scopul tău e acolo și că așteaptă doar ca tu să întinzi mâna și să îl apuci, suntem aici. Scrie-ne, lasă-ne comentarii, scrie-ne mesaje, dacă nu mai poți.
Noi credem în voi.
Cu multă apreciere, Sturm Ioan Alexandru ( Andi ).
Lasă un răspuns