Atât pentru examene cât și pentru a crește calitatea noastră ca medici, asistenți, studenți, elevi, studiul reprezintă cu siguranța cea mai importantă etapă în acumularea informațiilor. Studiul înseamnă un efort pe care toți îl depunem, în diferite cantități, pentru a ne putea atinge scopul. Însă cât de eficienți suntem prin metodele noastre de studiu? V-ați pus vreodată întrebarea dacă există și altă metodă care economisește timp? Sau metode prin care calitatea de a reține informații pe termen lung crește semnificativ?
Cele mai populare tehnici INEFICIENTE : în ordinea ineficienței
- Recititul : Câți dintre noi nu am făcut asta? Trecem o dată prin materie, apoi ne întoarcem, o mai citim o dată și tot așa. Studiile au demonstrat însă că metoda aceasta, în ciuda faptului că este folosită de mulți studenți și că reușește să economisească timp, din punct de vedere al performanței, este destul de scăzută. Cu toate astea, câteva studii au demonstrat ca recititul a funcționat pentru câțiva studenți, însă comparativ cu alte metode, este ineficienta.
„Based on the avalabile evidence, we rate rereading as having low utility… although rereading is relatively economical with respect to time demands… when comared with some other learning techniques rereading is also typically much less efective.”
- Subliniatul cu markerele colorate ( highlighting ) : Probabil cea mai populară dintre metode, metoda subliniatului cu markere ne definește oarecum ca studenți. Cum simți că ești student altfel dacă nu postezi pe Instagram miile de pagini galbene, roșii, portocalii și verzi? Tehnica ar fi cât de cât utilă dacă studenții ar învăța să sublinieze anumite lucruri importante. Dar… ne simțim productivi când trecem prin atâtea pagini… un sentiment fals, din păcate.
„On the basis of avalabile evidence, we rate highlighting and underlining as having low utility. In most situations, highlighting does little to boost performance. Future research should be aimed at teaching students how to highlight effectively, given that students are likely to continue to use this popular technique despite its relative ineffectiveness.”
- Rezumatele : Studiile sunt relativ împărțite. Contează în principiu skill-ul pe care îl antrenează fiecare dintre noi legat de eficiența si de profesionalismul rezumatelor. Mai exact, rezumatele nu includ să rescriem totul.
„On the basis of the avalabile evidence, we rate summarization as low utility. It can be an effective learning strategy for learners who are already skilled at summarizing. However, many learners (including children, high school students, and even some undergraduates) will require extensive training, wich makes this trategy less feasible.”
Ciudat, nu? Probabil fiecare dintre noi ne-am regăsit în metodele de mai sus. Și dacă nu credeți că sunt reale, la finalul articolului veți găsi și link-urile către studiile aferente.
Personal, nu reușesc să înțeleg de ce un sistem cu o masă de informații atât de mare și vastă nu găsește soluții pentru a ne putea educa în sensul acesta. În sensul de a reține cât mai eficient, de a ne folosi timpul cât mai înțelept cu putință. Majoritatea dintre noi fie furăm meserie, cum s-ar spune, și împrumutăm tehnici pe care le vedem la colegii noștri de succes, fie ne găsim stilul pe parcurs. M-am găsit de multe ori în situația în care îmi întrebam prietenii olimpici, sau pe cei ce întotdeauna aveau note mari și puteau demonstra oricând informațiile de care dispun, în legătură cu ce metode de învățat folosesc ei. Unele dintre ele le-am încercat și eu dar nu toate au dat rezultate. Intervine și materialul din care ești croit, ca să fiu cât de clar pot. Nu toate metodele excelente în studii sau proaste în studii sunt neapărat așa și pentru voi. Fiecare trebuie să exploreze cât de mult poate și să găsească metoda lui favorită.
Încă un aspect pe care aș vrea să-l clarific este legat de termenul de „cramming”. Ce înseamnă mai exact acesta? Vorbim de informația pe care vrem să o înghesuim în creierul nostru, cu o zi, două, trei, înainte de un examen. Ne folosim de memoria de scurtă durată și țintim un rezultat bun. Pentru cramming, evident, metodele cele mai bune de studiu nu vor funcționa deoarece necesită timp și o pregătire continuă. Mai de grabă am folosi metoda subliniatului sau chiar al rezumatului dacă timpul ne permite.
În continuare, vreau să lansez doi termeni cu care ne vom juca o mică perioadă de timp. Vorbim despre ACTIVE RECALL & SPACE REPETITION. Prima metodă reprezintă practic fundația, iar ce-a de-a doua, modul de a o face. Active recall – ne referim la efortul pe care îl depune creierul pentru a putea scoate informația ce tocmai a învățat-o. Mai exact cum? Spre exemplu, dacă citim un capitol legat de „Sistemul respirator” și mai apoi închidem cartea și scriem noi pe o foaie tot ce am reținut, chiar dacă nu este complet, cu cuvintele noastre, facem un mare pas înspre “lipirea” informației pe termen lung. Scopul este de a ne forța creierul să ne pună la dispoziție informația, de a o trece prin procese cognitive superioare cele ale subliniatului, rezumatului și așa mai departe. Despre space repetition putem spune că dacă vreți să fiți cei mai buni, repetiția este mama învățăturii. Și nu e degeaba spus așa, studiile o demonstrează. Faceți-vă procesul de active recall la o zi după ce ați învățat, apoi la trei zile, la o săptămână și tot așa. Asta în linii mari…
Poate vă întrebați cum de este posibil să folosești tehnicile astea la medicină din considerentul faptului că avem într-adevăr o cantitate enormă de învățat. Ei bine, prin disciplină și organizarea foarte bună a repetatului în timp, veți putea filtra informațiile care trebuie repetate si cele care mai trebuie neapărat atât de des. Sunt numeroase metode, iar dacă interesul este mare, voi mai scrie articole pe tema aceasta.
Vă invit așadar să începeți să învățați cu cap. Tranziția nu este comodă, și nici ușoară. Calitatea voastră va fi proporțională cu timpul pe care îl acordați. Aveți termenii la îndemână, tot internetul la dispoziția voastră. Pe YouTube sunt numeroase videoclipuri legate de active recall și space repetition. În scopul acesta, vă las link-urile de unde m-am inspirat pentru a realiza acest articol, împreună cu link-urile către studiile despre care vorbeam.
Ideile nu îmi aparțin, ci doar am făcut tranziția de la o platformă la alta platformă, făcând-o accesibilă pentru voi, cititorii, studenților, elevilor s.a.m.d.
Pentru mine, cea mai eficientă metodă este aceea de a citi și de a scrie după. Așa am învățat pentru admitere. După cum spuneam, pot detalia despre cum să învățăm mai eficient cât și despre experiența mea.
Vă mulțumesc, sesiune ușoară să aveți!
Link-uri utile:
Principala sursă de inspirație, doctorul Ali Abdaal, absolvent al School of Clinical Medicine, University of Cambridge
Studii:
Lasă un răspuns